Testoase - Bolile si combaterea lor(III)

Boli bacteriene
Obisnuit, broastele testoase au o rezistenta mare la bacterii, cu exceptia catorva germeni specifici. In cazul in care broastele testoase sunt foarte slabite, exista posibilitatea ca ele sa contracteze si boli bacteriene, ce pot lua amploarea unor adevarate septicemii.
Tratamentul care se va aplica in astfel de situatii va avea ca baza rezultatele unor antibiotice, pentru a putea folosi cu discernamant antibioticele cele mai adecvate.
Sunt cazuri in care broastele testoase de apa dulce pot sa fie infectate cu o bacterie numita Citrobacter freundi, care se localizeaza la nivelul tubului digestiv. In acest caz, broastele testoase refuza mancarea, sunt apatice, se misca foarte putin, au membrele si coada congestionate, in plus semai pot sesiza necroze si ulceratii, urmate uneori de caderea ghearelor sau chiar paralizia membrelor. Fara un tratament rapid cu antibiotice si o terapie generala, broastele mor pe capete.
Se mai pot intalni la testoase salmoneloze, indeosebi la cele slabite, subnutrite sau intretinute in conditii improprii. Tratamentul cu antibiotice trebuie avut in vedere, dar el elimina partial germenii si testoasele raman in continuare purtatoare. O alimentatie si o igena corespunzatoare vor reduce riscul de infectare cu acesti germeni.

Testoase - Bolile si Combaterea lor(II)

 Boli de nutritie
Daca in conditiile de crestere naturala testoasele isi asigura in general toate elementele nutritive necesare organismului, nu acelasi lucru se intampla in captivitate, unde beneficiaza numai de ceea ce le ofera crescatorul o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.
Dezechilibrul ce se manifesta mai frecvent in alimentatia testoaselor este datorat unor alimente sarace in principii nutritivi, saruri minerale si vitamine, sau a unei alimentatii monotone pe o durata mai lunga. Cel mai frecvent se intalnesc carentele in vitamine, care se pot combate printr-o alimentatie cat mai variata si in concordanta cu cerintele biologice ale speciei, la care, daca este necesar, se adauga un supliment vitamino-mineral.
In cazul in care se observa la broasca testoasa pleoapele umflate si o lipsa a poftei de mancare, putem fi siguri ca este vorba de o carenta a vitaminei A, mai frecvent in intalnita la tineretul de testoase de apa dulce. In acest caz se va administra vitamina A timp de 2-3 saptamani, la dozaj de 40 U.I.
Lipsa vitaminei B are drept consecinta o reducere sau chiar o oprire a cresterii, mai frecvent la testoasele de apa dulce, care au sonsumat in exclusivitate peste. Acesta carenta poate fi echilibrata prin administrarea prin administrare de 3 mg vitamina B/Kg alimente administrare.
In situtia in care la nivelul cavitatii bucale se intalnesc stomatite, putem suspecta animalele ca au carenta in vitamina C. Tot datorita acestei carente se mai pot intalni inflamatii ale pleoapelor sau ale pielii, indolenta, lipsa poftei de mancare, prezenta gusii etc. Tratamentul efectuat in astfel de cazuri constanta in retragerea din ratie a vegetalelor care provoaca gusa (varza, salata, macrisul) si administrarea unei cantitati sporite de iod (lugol, iodura de sodiu, sare de bucatarie), precum si administrarea unui complex vitamino-mineral.
Hipervitaminozele intalnite la broastele testoase sunt determinate de un exces de vitamine care au drept consecinta leziuni ala pielii la nivelul gatului si membrelor, o descumare a celulelor cutanate si prezenta unor plagi supurante sau din contra, ingrosari cornificate. Pentru prevenirea acestor boli sunt necesare reduceri ale alimentelor cu aport sporit in Vitamina A, cel putin pe durata a 120-150 de zile.
Tulburari ale tesutului osos. In cazul unui dezechilibru in saruri minerale si in calciu, fosfor si vitaminele A si D, pot aparea o serie de boli, in general greu de diferentiat.
La testoasele de apa dulce se intelnesc frecvent carente in calciu si vitamina D, care se manifesta printr-un ritm redus de cresterea, deformatii ale craniului si membrelor, apetit redus, slabirea rezistentei carapacei si plastronului, care in acest caz au o structura mai moale.
Daca exista un dezechilibru al raportului dintre calciu si fosfor, el conduce la aparitia unor articulatii deformate, carapacea de consistenta moale, reducerea poftei de mancare, o decalcifiere a scheletului, fracturi etc. O alimentatie variata si echilibrata poate remedia o astfel de situatie intr-un timp insa variabil, lung sau scurt, in functie de momentul sesizarii si corectitudinea masurilor luate.

Testoase - Bolile si Combaterea lor(I)

BOLILE SI COMBATEREA LOR

In mod obisnuit, broastele testoase sunt animale longevive si deosebit de rezistente la conditiile mediului inconjurator. Cu toate acestea, apar o varietate mare de boli si nu de putine ori unele necunoscute de marea majoritate a crescatorilor, pana la ora actuala. In acest sens sunt prezentate in continuare principalele boli intalnite mai frecvent la testoase, cauzele care le genereaza si unele mijloace de prevenire si tratament.

Boli determinate de conditiile de crestere si intretinere

Asemanator cu situatia intalnita la alte reptile, broastele testoas au o temperatura fluctuanta a organismului, dependenta de conditiile mediului exterior. Testoasele cauta temperatura optima sau medie preferata si evita pe cat posibil excesele termice maxime sau minime critice.
Socul de frig - este frecvent intalnit atunci cand sistemul de incalzire din acvarii nu functioneaza sau intretinem testoasele la temperaturi foarte scazute, pana la limita inghetului. In aceste situatii, broasca testoasa este apatica, nu mai consuma hrana si nu mai reactioneaza la excitantii exteriori. Situatia este si mai periculoasa in cazul speciilor tropicale, care sunt deosebit de sensibile si fragile. Daca acest soc a avut loc in acvariu, trebuie reparate urgent aparatele de incalzire treptata a animalelor.
In conditiile de crestere in mediul natural situatia este extrem de periculoasa, indeosebi atunci cand apar valuri de frig care pot provoca moartea testoaselor prin soc termic sau cand temperatura este foarte scazuta o perioada mai lunga de timp.

Socul de temperaturi ridicate - se intalneste mai frecvent vara si este rezultatul influentei caldurii excesive asupra organismului broastelor testoase, iar acestea sunt lipsite de posibilitatea de a se refugia in zone de protectie.
Simptomele sunt in esenta de natura nervoasa, excitatii, miscari dezordonate in deplasare, o stare de neliniste permanenta, care se accentueaza dupa 30 °C si indeosebi la 32-35 °C. In astfel de situatii, trebuie actionat de urgenta si broastele testoase trebuie trecute in primul rand la umbra. Se mai pot administra injectii care sa stimuleze organele respiratorii si circulatorii. Cauzele acestui soc sunt determinate de expunerile exagerate ale animalelor la soare, fara posibilitatea de deplasare in zone mai racoroase, un sistem de incalzire defectuos, sau expunerea acvariului la soare o durata prea mare de timp.
Aceste simptome pot fi prevenite daca se vor verifica permanent si corespunzator termostatele, se vor asigura unele zone de refugiu care sa asigure o temperatura mai scazuta, se vor deplasa acvariile sau alte sisteme de intretinere la umbra, se vor verifica capacitatiile sistemelor de incalzire si se vor efectua calcule corecte privind functionarea si reglarea corespunzatoare a temperaturii.
Inecul. Cu toate ca specia este bine adaptata la apa, adesea broastele testoase terestre mor prin inecare. Astfel, in cazul tineretului apartinand broastelor testoase terestre, se inregistreaza cele mai numeroase pierderi prin inec, datorita adancimii apei din bazin. Testoasele acvatice pot de asemenea, in anumite situatii, sa se inece, datorita lipsei unor suporteri pentru odihna sau a spatiului necorespunzator de trecere din mediul acvatic la cel terestru si invers. Mentinerea o durata prea mare de timp a unei broaste testoase terestre intr-un mediu acvatic cu adancime prea mare poate conduce de asemenea la inec.
Prevenirea acestor pierderi se poate face prin asigurarea unui strat de apa redus, care sa nu depaseasca inaltimea barbiei, sau a unuor suporturi fixe si mobile care sa-i permita broastei sa se odihneasca in anumite perioade.