Rase de pisici: Pisica Chartreux

Pisica Chartreux aparţine unei rase foarte vechi franceze. Există o legendă care ne spune că pisicile Chartreux sunt descendente din pisicile aduse în Franţa de către călugării Charthusian să trăiască în mănăstirea lor. Strămoşii Chartreux au fost pisici sălbatice de munte asemănătoare cu ce se mai găsesc acum în Siria. Totuşi prima menţiune documentată a acestei rase a fost făcută de naturalistul francez Buffon în secolul al 18-lea. Rasa a fost foarte mult diminuată în timpul primului război mondial. Un efort concentrat al crescătorilor europeni a salvat rasa de la dispariţie. Astfel prima pisică care urmează să fie prezentată sub numele rasei Chartreux a apărut la un spectacol de pisică european în 1931

Pisica Chartreux este o pisică robustă cu un piept mare şi un organism puternic. Capul rotunjit este caracterizat de un nas drept cu stop usor la nivelul ochilor. Ochii sunt o altă caracteristică a acestor pisici, ei variază de la o culoare galben-auriu intens la un galben cuprat. Ei sunt mari, îndreptaţi uşor în sus şi în formă de migdală. Urechile sunt de înălţime si latime medie stabilite direct în sus pe craniu ceea ce îi conferă un aspect de alertă veşnică pentru pisică. Blana este densă şi îi conferă un aspect de lână de oaie datorită substratului gros. Culoarea blăniţei variază de la gri la gri albastru. Dar aceasta îşi păstrează o stralucire albastră, în special la soare.

Această rasă de pisică este o rasă tăcută şi liniştită care reuşeşte să se adapteze la orice tip de situaţii. Destul de sociabilă, ea se va bucura de oaspeţi cu plăcere şi adoră să se uite la televizor. Inteligenţa este pusă în evidenţă şi prin uşurinţa cu care învaţă să deschidă sau să închidă un aparat sau cum se deschide o uşă. Îi place să călătorească în maşină şi acceptă destul de uşor să aibă un ham cu o lesă pentru a vă putea escorta în plimbările voastre.

Se ataşează foarte repede de familiile adoptive si de cele mai multe ori îsi urmează stăpânul dintr-o cameră într-alta. Sunt recunoscute pentru comportamentul lor asemănător cu cel al câinilor, astfel pot fi învăţate destul de uşor sa aducă o mingiuţă sau un ghemotoc de hârtie şi să raspundă imediat atunci când îşi aud numele. Inedit acestei rase este faptul că prin tradiţie, toţi crescătorii de pisici Chartreux le pun la pisoiaşii născuţi în acelaşi an, nume care incep cu o anumită literă a alfabetului, literă ce îi este atribuită anului repectiv. Sunt omise literele K, Q, W, X, Y, şi Z. Astfel în 2003 – litera U, 2004 – V, 2005 se reia cu litera A, 2006 – B, 2007 – C, 2008 – D, 2009 – E, 2010 – F

Pisica Cornish Rex

Cornish Rex este o mutatie genetica care provine de la o familie de pisici născute în 1950 la o fermă în Cornwall, Marea Britanie de unde vine şi prima parte a numelui rasei. Un pui de pisica, de sex masculin numit Kallibunker, a avut o extrem de neobişnuită blană crem, fină şi creaţă; fiind primul Cornish Rex. Este o pisica elegantă, cu blana ondulată, de statură mică spre medie. Semnul distinctiv al acestei rase este blana foarte scurtă, absenţa unui strat de blană primar şi forma ei cârlionţată şi ondulată.

Aceasta pisica are o faţă de ”vulpiţă”. Capul este în formă de pană cu pomeţi înalţi şi un nas drept. Urechile sunt destul de mari, situate sus pe cap, late la baza si rotunijte la varf.  Picioarele sunt lungi, lăbuţele ovale iar corpul este curbat un pic în sus de la coaste. Coada este lungă şi oblică spre vârf. Ochii sunt de formă ovală. Deşi este o pisică fină are o musculatură bine dezvoltată.

Odată ce-aţi văzut o astfel de pisică nu o veţi uita niciodată. Pisica Cornish Rex este incântătoare şi în mod constant fermecătoare şi captivantă. Simte nevoia să fie alături de oameni petrecând majoritatea timpului alături de ei. Este una dintre puţinele rase care se bucură de aclamaţiile şi ovaţiile mulţimii la un spectacol de pisici. În cazul în care alte pisici sunt speriate sau contrariate de către spectatori şi de zgomotul lor, aceste pisici adoră să fie în centrul atenţiei. Atunci când sunt libere să aleagă propriile locuri de dormit, prima opţiune este patul alături de stăpân. Acest lucru se datorează şi dorinţei lor de căldură.

Un lucru inedit la aceste pisici este felul în care işi folosesc labuţele aşa cum oamenii işi folosesc mainile; astfel unele pisici mănâncă apucând hrana şi ducand-o la gura cu lăbuţele; altele se folosesc de lăbuţe pentru a apuca obiectele mici sau pentru a le arunca. Dacă îi daţi unei Cornish Rex o bucaţică de sfoară vă veţi minuna cum ştie să intre în acţiune. Mişcările sale sunt complicate, curbate, sinuoase trecând uşor de la poziţia aproape bipedă la sărituri care de care mai năstruşnice.

Rasa de pisica Cornish Rex nu năparleşte mult, blana este usor de ingrijit si o periere săptămânală este de obicei suficientă. Datorită părului foarte scurt şi pentru a compensa pierderea de caldură alimentaţia trebuie sa fie bogată în grăsimi şi calorii. Speranţa medie de viaţă este de 12-14 ani. Sunt predispuse la afecţiuni ale ficatului sau rinichilor. Este greu de a găsi cuvinte pentru a descrie toate calităţile acestei rase de pisici dar putem spune uşor că Rex Cornish este cu adevarat un miracol al naturii ceea ce-i conferă uşor atât statutul de pisică spectacol cât şi un minunat animal de companie.

Pisica Korat

Pisica Korat este una dintre cele mai vechi rase de pisici. Originară din Thailanda, aceasta este numită după provincia Nakhon Ratchasima (de obicei numită “Korat” de către poporul Thailandez). În această ţară sunt cunoscute ca aducatoare de noroc, existând o adevarată tradiţie în ceea ce priveşte influenţa lor benefică, ele fiind oferite sub formă de cadouri tinerilor căsătoriţi.

La prima vedere, pentru un ochi mai putin avizat, această rasa pisica poate fi confundată cu Albastru de Rusia sau Chartreux. Pisicile Korat au mai multe caracteristici distinctive. Una dintre ele este capul ei, frecvent descris ca fiind “în forma de inimă”. Pisicile Korat sunt bine cunoscute pentru ochii lor relativ mari şi verzi, fiind una dintre puţinele rase întâlnite cu o singură culoare a ochilor. Pisoii se nasc cu ochii galbeni, galbeni verzui şi se transformă în culoarea verde odată cu atingerea vârstei de doi ani. Urechile sunt largi şi rotunjite la extremitatea liberă iar nasul este scurt si cu o uşoară convexitate, o altă caracteristică a acestei rasei.

Pisica Korat este o pisică compactă, cu un procent scăzut de grăsime corporală. Asta înseamnă că această rasă poate părea a fi o pisica mică, dar în realitate ele sunt mult mai grele şi mai solide decat arată. Trunchiul este bine dezvoltat, puternic şi elegant, cu spinarea uşor rotunjită. Coada este mai groasă la bază şi se subţiază către capăt. Pisicile Korat se maturizează lent, de multe ori ajung la vârsta de 5 ani până îsi ating potenţialul. Blana va fi întotdeauna de culoare argintie cu sclipiri albastre, caracteristică ce o face unică în rândul celorlalte pisici. Părul este fin şi mătăsos, fiind o reală plăcere sa-ţi plimbi mâna prin blăniţa ei

Această pisica este foarte jucăuşă şi loială stăpânului său, urmărindu-l peste tot prin casă sau prin curte. Aceste animale de companie adoră să se joace precum un caine, să alerge după jucării, să sară, să se caţere şi oricât de obosite ar fi parcă tot ar mai vrea să se joace un pic. Nu se adaptează foarte uşor la schimbări, nu-i place să i se schimbe habitatul. Pisoii trebuie obişnuiţi încă de mici cu compania omului, deoarece există riscul de salbăticire şi apoi pentru a fi domesticiţi şi învăţaţi cu omul necesită mult efort şi multă răbdare.

Pisica Birmaneza

Țara de origine: Myanmar (fostă Birmania).

     Tip: cobby, păr semilung.
 

Istoric

     Conform unei legende, rasa descinde dintr-o veche populație de pisici sacre, găzduite în templul Khmer de la Lao-Tsunin. În timpul unui atac asupra templului, marele preot Kittah Mun-Ha a fost rănit mortal de un bandit. Pisica sa credincioasă, Sinh, s-a așezat pe trupul muribundului, îndrepțându-și privirea către divinitatea ocrotitoare a templului, zeița care guvernează asupra migrației sufletelor, Tsun-Kyan-Kse, înfățișată într-o statuie aurită cu ochii din safire. Pe când pisica privea fix statuia zeiței, blana sa a devenit aurie, ochii albaștri și, când s-a îndreptat spre ușa templului, labele sale s-au colorat în maro, cu excepția degetelor care atingeau trupul preotului și care au rămas alb-imaculat. Îndemnați de privirea pisicii, călugării s-au repezit să închidă ușile grele de bronz ale templului, salvându-se astfel de jaf și distrugere. Sinh nu și-a părăsit stăpânul și a murit la 7 zile după el. Când călugării s-au adunat în fața statuii zeiței pentru a-l alege pe succesorul lui Mun-Ha, au văzut alergând către ei toate pisicile din templu, transformate toate aidoma lui Sinh.

     Originară din Myanmar (fosta Birmania), pisica Sacră a Birmaniei a apărut pentru prima dată în Europa în anul 1919, când miliardarul american Cornelius Vanderbilt a cumpărat o pereche cu ocazia unei croaziere în mările orientale, plătind pe ea o mică avere. Masculul nu a rezistat călătoriei, dar femela, Sita, era gestantă și a fătat la Nisa, în Franța. Acești pisoi sunt strămoșii rasei în Occident. Conform altor surse, birmaneza ar fi mai degrabă rezultatul unui proiect de selecție inițiat de un grup de crescători francezi în anii ‘20. Rasa este înscrisă în Cartea de Origini Franceză încă din anul 1925, dar nu mai există alte informații despre ea până în anii ’30, când principesa de Hohenhole a cumpărat un exemplar din această rasă la expoziția de pisici de la Paris, plătind peste 3.000 de franci. Birmaneza ajunge în Marea Britanie în anul 1960, fiind recunoscută în anul 1966 – după un an este recunoscută și în Statele Unite.

     Descriere fizică

     Birmaneza este o pisică de talie mijlocie-mare, musculoasă și bine proporționată. Are capul rotund și robust, bărbia bine dezvoltată și obrajii plini, cu bot rotund și maxilare puternice. Ochii sunt mari, ușor oblici, rotunzi și bine distantați, de culoarea albastru intens. Coada este de lungime medie, groasă și puternică.

     Părul, scurt în jurul nasului, este lung și mătăsos pe restul corpului și deosebit de des în jurul gâtului. Blana este aurie sau albăstrie și contrastează cu marcajele de culoare seal, albastru, chocolate, cream, roșu, lilac. Au fost obținute și varietăți cu desen tabby pe locurile marcate, în culorile menționate și tortie. Zonele marcate sunt la nivelul urechilor, membrelor, cozii și formează o mască pe bot și pe toată fața incluzând și pernițele de la baza perilor tactili. Detaliul caracteristic din aspectul birmanezei este dat de “mănușile” (botoșeii) de culoare albă de la toate labele. Conform standardului ideal, culoarea albă trebuie să se termine cu o linie dreaptă și simetrică situată mai jos de articulația carp-metacarp sau de pernița metacarpiană. Culoarea albă de la labele posterioare se poate extinde în înălțime până la 1-2 sau chiar 3-4 din oasele tarsiene, terminându-se cu o linie sau formând un “V” răsturnat, denumit dantelă.

     Îngrijire

     Deși birmaneza are un păr semilung și subțire, toaleta blănii sale mătăsoase poate fi făcută destul de ușor. Una sau două perieri pe săptămână sunt suficiente pentru a menține animalul în formă. În timpul perioadei de năpârlire, blana trebuie periată mai des, dar, în orice caz, firele de păr se încâlcesc destul de rar.

     La unele exemplare din anumite linii de descendență pot apărea forme de slăbiciune a membrelor posterioare sau de obstruare nazală care obligă animalul să respire pe gură. Pisicile birmaneze pot atinge și vârste de peste 15 ani.

     Caracter și comportament social

     Pisica birmaneză are un temperament cu un nivel mediu de activitate și de reacție, nu prea gălăgios, miunând foarte încet. Este o pisică modestă, foarte sociabilă și pașnică. Nu-i plac zgomotele puternice, suportă cu ușurință prezența copiilor și a altor animale.

     Este adaptată la viața din apartament, dar poate fi lăsată și liberă în grădină, pentru că îi place să se cațere pe copaci.

Pisica – micul nostru manipulator

Toti cei care au avut sau au ca animal de companie o pisica stiu prea bine cat de dificil este sa o determini sa faca ceva ce nu vrea. Se pare ca, in cazul pisicilor crescute la casa, conform unui raport publicat in revista Current Biology, este mult mai usor ca acestea sa ii convinga pe oameni sa le indeplineasca poftele, decat invers.
Felinele au un stil aparte de a-i determina pe oameni sa le umple farfuriile cu mancare transmitand mieunaturi acompaniate de sunetul linistitor al torsului, facand astfel foarte dificil un refuz din partea stapanilor.
Cercetarile comportamentale au determinat ca un mieunat insotit de tors atinge mai repede coarda sensibila a stapanului, decat un simplu mieunat pentru a primi mancare sau atentie. Astfel, pisicile sunt constiente ca torsul le ajuta sa obtina ce vor si il folosesc ca metoda de manipulare.
In cadrul unei serii de experimente, in care au fost analizate sunetele scoase de pisici in diverse contexte, cercetatorii au ajuns la concluzia ca torsul inregistrat la pisicile care voiau sa primeasca mancare suna mult mai urgent si mai putin placut decat cel inregistrat in alte circumstante.
O membra a echipei de cercetatori a determinat deasemenea si faptul ca pisicile invata sa exagereze constient intr-un mod dramatic sunetele pe care le scot pentru a genera un raspuns cat mai prompt si mai favorabil din partea oamenilor.
Orice ar fi, pisicile sunt niste animalute care stiu ce vor si, cel mai important, stiu exact ce sa faca pentru a obtine ceea ce vor. In momentul in care acceptati sa ingrijiti o pisica, acceptati fara sa vreti si sa fiti manipulati in cel mai placut mod posibil.